Thursday 28 February 2013

Amintiri din copilărie



            Iarna a poposit şi pe plaiurile noastre, ca o lume de vis, ca un tărâm de basm.
            Aerul răcoros a cuprins întreaga stare. Tot e alb, pur. Din când în când, câte un îngeraş trece pe deasupra, străbate bolta cerului, apucând cu mânuţele-i  bucăţele mici de nori, presărându-le apoi pe pământ. Pe traseul lor, aceste fărâme prind viaţă şi se transformă în fluturi albi, plăpânzi, la fel ca ghioceii, ori în pitici zglobii purtaţi de vânt, ce se prind în horă, încântându-ne privirea cu jocul lor.
            Orice lume fermecată are taina ei. Ceva ascuns, ce nu poate fi desluşit de toate persoanele.

Sunday 17 February 2013

Rugă

Scurge-mi-te prin vene ca picăturile de ploaie îmbibate cu tristeţi şi şoapte-ndurerate în suflet.
Rosteşte o rugăciune sacră şi lasă-mă sa mi te rog, iar noi să ne-nchinăm apoi de-odat c-un tunet.
Propteşte-te pe carnea crudă ce sprijin-al meu trup să nu se descompună, să piară sau să fugă,
Apropie-ţi şoaptele aburinde de a mea ureche si lasă-ţi buzele să îngâne-ncetişor, curat, o rugă.
Scurge-mi-te prin vene precum clipele ce susură şi pier, logodite cu veşnicia şi-atârnate în cuget,
Rosteşte o rugăciune tainică si lasă-mă să mi te am, iar noi să ne-mplinim apoi de-odat c-un tunet.