Amintiri din copilărie

            Iarna a poposit şi pe plaiurile noastre, ca o lume de vis, ca un tărâm de basm.
            Aerul răcoros a cuprins întreaga stare. Tot e alb, pur. Din când în când, câte un îngeraş trece pe deasupra, străbate bolta cerului, apucând cu mânuţele-i  bucăţele mici de nori, presărându-le apoi pe pământ. Pe traseul lor, aceste fărâme prind viaţă şi se transformă în fluturi albi, plăpânzi, la fel ca ghioceii, ori în pitici zglobii purtaţi de vânt, ce se prind în horă, încântându-ne privirea cu jocul lor.

            Orice lume fermecată are taina ei. Ceva ascuns, ce nu poate fi desluşit de toate persoanele.